Open call: Rezidențe în grădina din maidanul academiei române

Apelul se adresează: 

  • artiștilor emergenți și cu experiență din domenii diverse (arte vizuale, arte performative, poezie, muzica, mixed media, etc.) 
  • activiștilor
  • cercetatorilor din diverse discipline (socio-umane, stiinte naturale, peisagistica si arhitectura/urbanism) 
  • tuturor celor pasionați de grădinărit cu abordări interdisciplinare, participative și colaborative de activare și dezvoltare comunitară
  • studenților

Termen limită: 26 aprilie 2026

Formular de aplicare: https://forms.gle/bxEZdZN8XZ2YcfJaA

Descrierea rezidenței

Asociația Scai lansează un open call pentru un program de rezidențe artistice care explorează relația dintre artă, viața urbană și spațiile verzi neoficiale ale orașului, cu un focus pe terenurile virane (maidane) și potențialul lor de a deveni spații comunitare active. Pornind de la cazul Maidanului Academiei Române din București (situat între Casa Academiei și Casa Poporului, pe locul fostului cartier Uranus) proiectul aduce în discuție statutul fragil al acestor spații și presiunile de retrocedare sau privatizare care le afectează.

Rezidențele propun un cadru de lucru colectiv în care participanții contribuie simultan la dezvoltarea unei grădini comunitare și la cercetări in situ. Grădina nu este gândită ca un spațiu armonios sau stabil, ci ca un ecosistem deschis, în care pot coexista multiple viziuni, forme de organizare și practici de negociere. Ea devine un spațiu în care se experimentează forme de grijă — față de loc, față de memorie și față de comunitățile umane și non-umane care îl traversează și îl locuiesc pentru o vreme.

Programul funcționează ca o interfață între diferite straturi ale orașului: între orașul oficial și cel informal al maidanelor, între trecut și transformările continue ale spațiului urban, între practici artistice și forme cotidiene de locuire și îngrijire. Ne dorim să construim împreună un cadru în care reflecțiile, metodologiile și experiențele participanților pot coexista, se pot intersecta și pot genera noi moduri de a fi și de a lucra în proximitate.

Formatul și desfășurarea programului

Programul se desfășoară în București, în maidanul Academiei Române și aduce împreună grădinăritul colectiv și practicile conexe acestuia cu activismul, cercetarea artistică a ecologiei urbane și diferite moduri de a acționa în și de a activa spațiul public ca spațiu comun.

Acesta se construiește în jurul a două direcții principale: dezvoltarea și îngrijirea unei grădini comunitare și desfășurarea unor rezidențe care se raportează la acest spațiu sau, prin extensie, la alte maidane din oraș. 

Și pentru că o grădină are nevoie de ritmuri recurente de îngrijire, am creat o serie de laboratoare și ateliere în acord cu acestea, care funcționează și ca spații de întâlnire, cercetare și schimb de practici. Acestea abordează teme precum relația dintre corp și spațiu, practicile de grijă și ecologie urbană, rolul artei în revendicarea spațiului public, explorarea narativă a obiectelor și locurilor, exerciții de observație și inserții temporare de locuri de ședere, dar și dezvoltarea unor metodologii de lucru colaborative între rezidenți cu backgrounduri diferite. În același timp, vor exista formate mai informale de activare, de la plimbări și cartografieri colective până la întâlniri performative sau practici de dans și adunare în grădină, activități care contribuie la construirea unei comunități temporare.

Programul culminează în perioada de toamnă, când procesele dezvoltate pe parcursul rezidenței se concretizează în intervenții și acțiuni în spațiul public, urmate de o prezentare de grup și o masă rotundă dedicată rolului artei în revendicarea spațiului comun. Acestea sunt completate de realizarea unei publicații colective care documentează procesele și reflecțiile generate.

Calendar

Programul începe odată cu lansarea open call-ului, iar termenul limită pentru aplicații este 26 aprilie. În perioada 1–6 mai vor avea loc selecția și interviurile, iar rezultatele vor fi anunțate pe 7 mai.

Laborator 1: 15–17 mai

Prima etapă de lucru debutează cu un laborator introductiv coordonat de Andreea David, Maria (Malexan) Alexandrescu, Tatiana Fiodorova și Ana Barbu Uzura, dedicat cunoașterii între participanți și echipa de coordonare, precum și deschiderii unor direcții de reflecție și lucru. Vor fi abordate teme precum legislația spațiilor verzi și a terenurilor virane, rolul artei în spațiul public și în revendicarea spațiului comun, necesitatea spațiilor colective în oraș, precum și potențialul terenurilor de tip maidan, dar și metodologii și moduri de colaborări interdisciplinare și dezvoltarea de practici hibride de lucru.

Laboratorul include și o serie de propuneri practice: explorarea narativă a obiectelor și construirea unor istorii colective (Tatiana Fiodorova), exerciții corporale și score-uri de lucru în relație cu spațiul și cu ceilalți, cu facilitarea unui cadru de co-creare și colaborare care permite coexistența reflecțiilor și observațiilor diferite, dar și apariția empatiilor și corespondențelor accidentale (Andreea David), precum și practici de grijă și observare a unor locuri din maidan (Maria Alexandrescu). De asemenea, sunt avute în vedere întâlniri informale sau prezentări legate de istoria locului.

Ateliere (sfârșit de mai – început de iunie)

Între 25–31 mai, au loc o serie de ateliere și întâlniri care propun diferite moduri de a lucra cu spațiul. Acestea includ, printre altele, atelierul „hai să stăm o vreme aici – garden as a social body” coordonat de Sigemar Zaharias, precum și formate de tip discotecă / grădinotecă propuse de Maria Baroncea, centrate pe dans colectiv, corp comun și activarea spațiului prin mișcare.

Laborator 2: iunie

Pe 13–14 iunie are loc un laborator coordonat de Maria (Malexan) Alexandrescu, construit în jurul unor plimbări extinse de-a lungul Dâmboviței, care conectează grădina cu un teritoriu mai larg de spații verzi urbane și propun o înțelegere a acesteia ca parte dintr-un ecosistem mai amplu. Fiecare zi se încheie în grădină și poate include prezentări ale unor invitați precum Vitalie Sprînceană și Adrian Dohotaru.

În perioada 15–19 iunie continuă întâlnirile de tip grădinotecă / discotecă (Maria Baroncea), iar pe 20–21 iunie are loc o etapă de prezentare a cercetărilor rezidenților, însoțită de sesiuni de feedback dedicate proceselor în lucru.

Rezidențe: iulie–august

Lunile iulie și august sunt dedicate rezidenței propriu-zise, în care participanții dezvoltă cercetările și intervențiile lor, contribuind în același timp la mentenanța grădinii. Programul rămâne deschis și permeabil, permițând invitarea altor colaboratori și comunități în spațiu.În această perioadă au loc și ateliere punctuale, inclusiv două ateliere coordonate de Dan Vezentan (24–26 iulie): Atelier de tehnologie vernaculară și Hoțoaice și mâțe pentru cules corcodușe de maidan.

Laborator 3: început de august

În jurul datelor de 1–2 august are loc un al treilea laborator coordonat de echipa de bază, centrat pe reflecția asupra cercetărilor dezvoltate până atunci: metode de observație și intervenție în situ, precum și practici colaborative emergente. În continuare (3–5 august), Irina Botea Bucan și Jon Dean propun un modul dedicat metodologiilor de lucru, proceselor de planificare, evaluare și sustenabilitate.

Etape finale

În septembrie sunt realizate intervențiile artistice în spațiul public.În a doua jumătate a lunii octombrie are loc o masă rotundă dedicată rolului artei în revendicarea spațiului comun. Între 15 octombrie și 15 noiembrie este deschisă expoziția finală la Centrul Artelor Vizuale Multimedia, care reunește rezultatele rezidențelor.

Calendarul poate suferi mici modificări în funcție de evoluția programului și de disponibilitatea invitaților.

Ne dorim sa aplice persoanele care au disponibilitatea de a participa la etapele principale ale programului pe toata durata rezidentei.

Cum aplici?

Aplicația constă într-o propunere deschisă (intenție / început de cercetare) legată de Maidanul Academiei Române. Nu este necesar un proiect final, întrucât direcțiile de lucru vor fi dezvoltate în cadrul rezidenței.

În formularul de înscriere (click aici), te invităm să ne povestești despre practica ta, experiența de lucru cu comunități sau în grădinărit, interesul pentru tema maidanelor și motivația de a participa. De asemenea, ne interesează cum îți imaginezi o posibilă direcție de cercetare în acest context, cum vezi transformarea acestor spații și ce forme de colaborări îți imaginezi în cadrul grupului.

Criterii de participare

Ne dorim participanți disponibili pentru un proces colectiv, care pot contribui activ la întâlnirile, atelierele și laboratoarele programului, dar și la îngrijirea constantă a grădinii. Este importantă deschiderea către colaborare și de a dezvolta o intervenție sau de a lua parte la cel puțin o activitate a grădinii.

Sunt acceptate și propuneri care vizează prezențe temporare: persoane care doresc să asiste procesele de lucru și cercetare pentru o perioadă limitată, să activeze punctual grădina sau să contribuie la mentenanța acesteia. De aceea, te rugăm ca în aplicație să specifici clar forma și durata implicării tale.

Programul este deschis atât artiștilor emergenți, cât și celor cu experiență.

Beneficii

Rezidența oferă oportunitatea de a lucra într-un context real, in situ, într-un format hibrid care combină practica artistică și activistă, grădinăritul și cercetarea colectivă. Participanții vor beneficia de îndrumare din partea unei echipe interdisciplinare și de un cadru deschis în care pot experimenta și dezvolta proiecte în relație directă cu spațiul.

De asemenea, este important de menționat că onorariile pot varia între 1.000 lei și 7.000 lei, în funcție de tipul și complexitatea propunerii: fie că este vorba despre intervenții artistice, ateliere, prezentări publice, lucrul cu comunități locale sau cercetare. 

Demersurile de implementare ale proiectului vor fi susținute mai degrabă într-o logică colectivă decât individuală, punând accent pe munca comună, colaborare și procese partajate.


Context

Maidanul dintre Academia Română și Casa Poporului, ocupă un loc care pare un vid urbanistic în centrul orașului, din perspectiva agenției umane. În jurul lui se ridică impunător instituțiile statului, construite pe locul fostului cartier Uranus, demolat în anii ’80 pentru a face loc, în mod violent, noului centru al puterii. Spre deosebire de spațiile verzi din jurul Palatului Parlamentului, organizate într-o geometrie rigidă de garduri vii și peluze tăiate la linie, acest teren a rămas un loc liber în care continuă să germineze semințele grădinilor care au existat cândva aici. În timp, locul și-a dezvoltat din nou propriile forme de viață, păsările și vântul l-au replantat, arborii și-au pus rădăcinile, fazanii și-au găsit un loc de trai.

După 1989, câteva zeci de parcele din acest teren au fost retrocedate foștilor proprietari ai caselor din cartierul Uranus. Ele sunt împrăștiate pe toată suprafața maidanului și nu formează un bloc compact de proprietate, ci mai degrabă o rețea fragmentată de foste grădini. Aceste terenuri private sunt înconjurate de ceea ce aparține statului, astfel că ele nu pot fi comasate într-o parcelă mai mare, pentru construcția căreia sa se poată întocmi un Plan Urbanistic Zonal în eventualitatea în care ar apărea un investitor cu forță. Fiecare parcelă are o suprafață de aproximativ 200 mp și, nefăcând parte dintr-un țesut urban de locuințe, niciun regulament de urbanism nu permite construirea pe acestea. De asemenea, statul nu găsește o soluție prin care să-i despăgubească pe cei ce nu își pot folosi terenurile, adică să ii exproprieze pentru caz de utilitate publică – de exemplu pentru amenajarea unui parc pe tot acel teren de aproximativ 12 ha din fața Academiei Române. Deși au existat mai multe propuneri pentru aceasta zonă, inclusiv mai multe propuneri de parc, el rămâne viran, deschis diverselor forme de aproprieri și nevoi în contextul urban. Doar o porțiune din teren, cea de la intrarea în academie, e îngrijire la intervale rare. 

Ori, pentru noi, tocmai această situație deschide o posibilitate neașteptată: ca aceste parcele să redevină grădini, legate între ele de alei care urmează traseele vechilor străzi ale cartierului.

Am luat legătura cu unul dintre proprietarii acestor parcele. I-am propus să începem acolo o grădină comunitară, îngrijită de locuitori ai orașului. Ideea l-a bucurat și ne-a încurajat să o ducem mai departe, rugându-ne să marcăm și adresa casei în care a locuit: Strada Arionoaei, nr 35.

Citește mai departe aici.


Echipa de proiect:

Andreea David, Tatiana Fiodorova Lefter, Ana Barbu Uzura, Maria (Malexan) Alexandrescu, Mircea Stroe, Anastasia Palli, Ingrid Ene, Irina Caia, Vlad Dragne, Corina Juravlea, Siegmar Zacharias, Maria Baroncea, Jared Gradinger, Dan Vezentan, Irina Botea, Adrian Dohotaru, Adriana Gheorghe, Raluca Oancea, Jon Dean, Ioana Marinescu

Organizator: Stația SCAI

Parteneri: Aici a fost o pădure / aici ar putea fi o pădure , tranzit.ro, Platforma de mediu pentru București, Rețeaua pentru Natură Urbană, Revista ARTA, Scena9, Revista Zeppelin, Centrul Artelor Vizuale Multimedia.

Proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național AFCN.