16 – 17 mai

10:00 – 13:00

Picnic și grădinărit

16:00 – 19:00

LABORATOR I

Cu Andreea David, Maria (Malexan) Alexandrescu, Tatiana Fiodorova-Lefter și Ana Barbu Uzura

Prima etapă de lucru debutează cu un laborator introductiv dedicat cunoașterii între participanți și echipa de coordonare, precum și deschiderii unor direcții de reflecție și lucru. Vor fi abordate teme precum legislația spațiilor verzi și a terenurilor virane, rolul artei în spațiul public și în revendicarea spațiului comun, necesitatea spațiilor colective în oraș, precum și potențialul terenurilor de tip maidan, dar și metodologii și moduri de colaborări interdisciplinare și dezvoltarea de practici hibride de lucru.

Laboratorul include și o serie de propuneri practice: explorarea narativă a obiectelor și construirea unor istorii colective (Tatiana Fiodorova-Lefter); exerciții corporale și score-uri de lucru în relație cu spațiul și cu ceilalți, cu facilitarea unui cadru de co-creare și colaborare care permite coexistența reflecțiilor și observațiilor diferite, dar și apariția empatiilor și corespondențelor accidentale (Andreea David); un tur ghidat de Maria (Malexan) Alexandrescu prin istoria maidanului; exerciții de observare a solului cu Ana Maria Barbu; întâlniri informale sau prezentări legate de istoria locului.

Ideile centrale abordate în laborator:

Legislația actuală despre spațiile verzi și terenurile virane – ce ne propunem să schimbăm, unde e necesară intervenția cetățenilor, care sunt formele de presiune publică?

Ce rol are arta în  revendicarea spațiului public ca un bun comun al orașului?

De ce avem nevoie de grădini comunitare în spațiile deschise ale orașului?

Cum dezvoltăm practici interdisciplinare de activare a spațiului verde/public?

Ce rol ar putea avea terenurile virane (maidane) pentru oraș?

Andreea David e coregrafă și performer. Își orientează practicile coregrafice către percepțiile și orientările corpului în relație cu mediul înconjurător atât fizic cât și politic. Cercetează tehnici de devenire peisaj, dispariție și disoluție și face antrenamente pentru rezistență cetățenească în mișcările civice sau în proiectele colaborative din care face parte: aici a fost o pădure/ aici ar putea fi o pădure, IN non-prescrptive SITUations, TechnoFields, Becoming Landscape, Grădina din maidanul Academiei Române. Acolo, prin intervenții in situ și proteste care combină arta cu activismul caută moduri orizontale de organizare la firul ierbii și forme simbiotice de relaționale cu naturile înconjurătoare, din perspectiva urgenței momentului. https://andreeamariadavid.wordpress.com

Maria (Malexan) Alexandrescu este arhitect peisagist și cercetător, cu formare în arhitectură, peisagistică și cercetare socială. Interesele sale includ istoria mediului, ecologia politică și natura urbană. În ultimii cinci ani, a cercetat istoria, prezentul, și viitorul potențial ale maidanele București, reflecțiile fiind reunite în teza de doctorat “Resilient maidan futures: reclaiming Bucharest’s marginal and peripheral landscapes as commons”, finalizată la University of Sheffield. A publicat și prezentat cercetări despre temporalitatea-maidan, bunuri comune urbane (urban commons), relații socio-ecologice și practici more-than-human, printre alte teme. A predat și a lucrat în domenile arhitecturii, peisajului și urbanismului. În prezent, este cercetător postdoctoral în cadrul proiectului european INNATURE, unde cercetează soluții bazate pe natură, ancorate în contexte locale. Colaborează în mod regulat cu cercetători și artiști. Din 2023, face parte din mișcarea aici a fost o pădure / aici ar putea fi o pădure.

Ana Barbu Uzura e grădinăreasă și artistă. Lucrează cu grădini, ape, teritorii neglijate și ființele care le locuiesc, oameni, dar și alte specii și entități vii sau aparent inerte. Practica ei pornește din Urziceni și Manasia, un oraș și un sat aflate unul lângă altul, la aproximativ 60 km de București, unde îngrijește de zece ani o grădină organică în care trăiesc sute de plante și studiază relațiile pe care le formează acestea. În 2025 a inițiat Harta vie a peisajelor din Urziceni, un demers care a implicat 15 artiști și specialiști din București și Timișoara și peste 20 de rezidenți, dar și reprezentanți ai instituțiilor locale (primăria, școlile și biblioteca municipală), pentru a documenta grădini, ape, bălți, canale, liziere și alte spații importante pentru memoria culturală și biodiversitatea orașului. În urma activităților s-a format un nucleu comunitar în Urziceni care a dus la publicarea zinei Gazeta Speciilor, ca formă de arhivare fluidă, instrument de reparație simbolică și producție de sens locală.

Tatiana Fiodorova-Lefter s-a născut la Chișinău, Republica Moldova, unde locuiește și lucrează în prezent. Artistă, curatoare și pedagog în domeniul artelor – Tatiana lucrează cu istorii sociale și politice, în special în contextul transformărilor postsovietice. Atentă la intersecțiile dintre lumile umane și non-umane, ea utilizează diverse medii, inclusiv practici sociale: instalație, performance, artă în spațiul public, video, carte de artist și fotografie. 

Din 2008, lucrările sale au fost prezentate în cadrul unor expoziții personale și colective, precum și la diverse festivaluri din întreaga Europă. În 2023, a fondat Nomad Bureau for Art Research, o platformă și un spațiu nomad gestionat de artiști în Chișinău. În 2023–2024, a fost cercetătoare la Künstlerhaus Büchsenhausen (Innsbruck, Austria), în cadrul programului de burse pentru artă și teorie 2023-24 –  Büchsenhausen. În 2024, a fost unul dintre editorii-curatori și autori ai dosarului tematic „Artă și activism în Republica Moldova”, publicat în  66/67 Revista ARTA.

24 – 28 mai

DIscoteci – Grădinoteci

Cu Maria Baroncea

Activarea spațiului din grădină prin disco-dans colectiv la firul ierbii

Discoteci-Grădinoteci propune activarea grădinii ca spațiu performativ prin dans colectiv — un cadru de celebrare şi coeziune de grup construit în şi cu ecosistemul grădinii.

Plecând de la logica rave-ului şi a discotecii, intenționăm să adaptăm energia dansului colectiv la ritmurile şi prezența non-umană a grădinii — flora, fauna, solul, lumina. Dansul nu se desfăşoară în fața sau despre grădină, ci împreună cu ea.

Proiectul se desfăşoară în etape. Într-o primă fază, în săptămâna 24–28 mai, invităm pe cei interesați să se alăture construirii acestui cadru-experiment — sperăm să se adune un colectiv de lucru în jurul grădinotecii. Împreună, printr-un proces de body and brainstorming — practici de dans şi improvizație, exerciții de percepere şi observare a spațiului, antrenament fizic şi dans pur şi simplu — vom căuta forma optimă a petrecerii. În perioada 12–21 iunie, cadrul construit se deschide către un public mai larg.

Cadrul tehnic inițial — muzică, proiecții de text, lumini — funcționează ca punct de plecare, nu ca structură fixă.

Maria Baroncea dansează întotdeauna şi, cel mai probabil, pentru totdeauna — un fel de angajament personal prin care speră să transcendă, să sincronizeze, să metamorfozeze, chiar şi doar temporar.

E coregrafă, performeră şi cercetătoare artistică, între Bucureşti şi Berlin. A absolvit masteratul Solo/Dance/Authorship (SODA) la UDK/HZT Berlin. Lucrează şi ca asistent social, o practică care îi alimentează interesul pentru îngrijire şi relații interumane şi între specii.

Creează evenimente performative participative ca societăți temporare şi îşi pune mereu aceeaşi întrebare: cum putem să locuim lumea împreună, altfel?

În paralel, e grădinară amatoare. În prezent experimentează moduri de a integra plantele şi grădina în proiecte performative — extinzându-şi interesul pentru îngrijire şi ritmuri umane şi neumane, dincolo de black box şi white cube, întretrătruns în viața de zi cu zi.

29 – 31 mai

Vineri | 14:00-20:00

Sâmbătă | 13.00-17.00

Duminică | 13:00-17:00

Hai să ședem o vreme aici

Strada Arionoaiei 35 – REPER Academia Română, intrarea din Calea 13 Septembriei

Garden as a social body – atelier cu Siegmar Zacharias

Primul atelier deschis publicului

Siegmar Zacharias propune o întâlnire dedicată relației dintre corp, ecologie, memorie și practici colective de locuire, un atelier în care să construim locuri de stat pornind de la relația cu plantele din maidan și corpul nostru social: „Să privim grădina ca pe un corp social și corpul ca pe o grădină. Ce spații de locuire ne invită plantele să creăm? Ce fel de loc? Au nevoie sistemele voastre de organe sociale să se integreze în ecologia existentă?”

Artistul Dan Vezentan ne va asista în procesele de construcție, ajutând acolo unde este nevoie, de la soluții tehnice care să urmeze concepte dintre cele mai diverse până la safety rules.

Siegmar Zacharias este artistă de performance, herbalistă, moașă de moarte și cercetătoare artistică, lucrând cu coregrafia extinsă ca practică de a simți, metaboliza și rămâne în contact cu complexitatea. Născută în România și stabilită la Berlin, practica ei se desfășoară între performance, instalație, pedagogii radicale și SocialBody Apothecary, intersectând perspective queer-feministe, decoloniale și ecologice. Lucrările sale explorează doliul ca proces plural și relațional și investighează transformarea, pierderea și interdependența ca forme de acordaj cu lumea din jur.

10 – 22 iunie

LABORATOR II

10 – 15 iunie

Discuții în jurul practicilor artistice și cercetărilor rezidenților. 

Cu Ana Barbu Uzura, Malexan Alexandrescu, Tatiana Fiodorova-Lefter și Andreea David

16 iunie

Tur ghidat pe cornișa Dâmboviței (o direcție) între 16.30-22.00

Cu Maria Malexan Alexandrescu

Punct de intalnire: Parcul Crângași (https://maps.app.goo.gl/gDgccoGnMUtnWnVd9) 

17 iunie 

Tur ghidat pe cornișa Dâmboviței (cealaltă direcție) între 16.30-22.00. 

Punct de intalnire: Piața Sudului (https://maps.app.goo.gl/nXanRCP3FHPe1SBHA).

* Eveniment public. Plecare la 17.00 fix. traseul este de aprox. 12 km – recomandarea e să pornim împreună și fiecare sa meargă cât poate. 

Plimbarea trasează cornișa de sud a Dâmboviței care străbate și maidanul academiei. Scopul este pentru a da mai multe context asupra maidanelor Bucureștene în cadrul marelui peisaj și urbanizarea (dar și dez-urbanizarea) naturii. Deși orașul București s-a dezvoltat într-un peisaj format de râurile ce îl străbat, urbanizarea le-a șters din logica și imaginarul orașului. Peisajul continuu apare în zone în care urbanizarea este doar incompletă, sau în care forțele ce o dirijează au fost suspendate, la marginea urbanizării, în maidane. De-a lungul cornișei surprindem multe din aceste transformări ale naturii non-umane. 

18 – 22 iunie

Cercetări colective, ateliere de scris manifeste, schimb de idei și practici.

19 – 20 iunie 

‘discoteci – grădinoteci’ cu  Maria Baroncea 

Activarea spațiului din grădină prin disco-dansuri colective la firul ierbii.

*Eveniment public

24 – 26 iulie

Atelier de tehnologie vernaculară

Hoțoaice și mâțe pentru culesul corcodușelor din maidan

Cu Dan Vezentan

01 – 02 august

03 – 05 august

LABORATOR III

Metode de observație și intervenție în sit. Practici colaborative dezvoltate în rezidență

Cu Andreea David, Tatiana Fiodorova-Lefter, Maria (Malexan) Alexandrescu, Ana Barbu Uzura

Metodologii de lucru cu Irina Botea și Jon Dean

Discuție cu activiștii Vitalie Sprânceană și Liana Nenescu (TBC)

Septembrie

Octombrie

Intervenții și acțiuni publice in sit și în oraș

Masă rotundă despre rolul artei în revendicarea spațiului comun 

Expoziție de grup cu rezultatele rezidenței